CUNICULTURA

Cunicultura, parte a zootehniei speciale, se ocupă de creșterea și valorificarea iepurilor de casă. În cadrul acestei discipline, exteriorul cuprinde totalitatea criteriilor de stabilire a valorii unui animal după însușirile sale exterioare. După exterior, prin observație directă și mai precis prin măsurători corporale și analize se constată starea de sănătate, starea de întreținere, sexul, vârsta, greutatea, starea fiziologică și calitatea iepurelui de casă pe care îl examinăm. Pe baza caracterelor de conformație exterioară se determină valoarea individuală a iepurilor, se face distincția între indivizi și li se apreciază valoarea comercială după criteriul frumuseții utile. În acest scop se apreciază caracterele morfologice: talia, greutatea și conformația corporală, pielea, părul și culoarea, precum și caracterele fiziologice: constituția, temperamentul, aptitudinea zooeconomică, precocitatea și prolificitatea. Creşterea raţională a iepurilor de casă, CUNICULICULTURA, oferă posibilităţi de sporire a veniturilor unui mare număr de locuitori de la sate şi din vecinătatea oraşelor. Ea nu solicită eforturi deosebite şi nici cheltuieli mari. La sate, de pildă, există numeroase adăposturi (grajduri, şuri, şoproane) care pot fi folosite pentru creşterea iepurilor de casă. Din materiale existente în fiecare gospodărie şi adeseori nefolosite se pot construi cuşti pentru adăpostirea efectivelor modeste de iepuri de casă cu care se porneşte în această frumoasă şi rentabilă activitate. Cantitaţi însemnate de produse vegetale, care altfel se irosesc, pot fi strânse de către oricare crescator sau viitor crescator pentru alimentaţia iepurilor de casă. Aceste nutreţuri, cum sunt şi resturile de la bucătarie(morcovi,varză), să nu mai vorbim de nutreţurile combinate granulate, sunt transformate într-o carne gustoasă şi cu deosebite calitaţi nutritive pentru oamenii de toate vârstele. Carnea de iepure de casă obţinută prin creşterea în gospodăria personală poate fi consumată de membrii familiei crescătorului, care realizeaza în acest fel economii, reducând cantitatea de carne pe care altfel trebuie să şi-o cumpere de la magazin. Crescătorul are posibilitatea să se hrănească cu carne proaspătă, oricând şi cât vrea, ca şi satisfacţia de a obţine, prin mijloace proprii, produse valoroase. Pe de altă parte, producţia disponibilă de iepuri de casă poate fi vândută unităţilor cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, în orice cantitate, cu preţuri bune, fie prin încheierea de contracte, fie direct la achiyiţii. Astfel, crescătorul poate realiya venituri importante în tot timpul anului, cunoscut fiind că o calitate de bază a iepurelui de casă o constituie faptul că se înmulţeşte foarte repede. Iepurele de casă poate fi crescut nu numai în gospodaăriile individuale, ci şi în crescătorii organiyate în mod special, de tip intensiv, semi-industrial sau industrial. Cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, organizaţie economică de masă prezentă în toate localităţiile rurale din ţară, precum şi în unele oraşe ţn centre muncitoreşti, a iniţiat o serie de acţiuni pentru sprijinirea dezvoltarii şi creşterii iepurilor de casă. Astfel, în vederea îmbunătăţirii calitative a efectivelor şi pentru ridicarea productivităţii acestora, a importat iepuri de casă din rase selecţionate, pe care i-a înmulţit în crescătorii proprii şi în cooperare cu alte organizaţii. Importul în Danemarca făcut în anul 1968 a fost urmat de importul din R.P.U. în anii 1971 şi 1972, aducându-se material de prăsilă din rasele NEOZEELANDEZ ALB, CALIFORNIAN şi ALBASTRU VIENEZ. Miile de exemplare obţinute din înmultirea mătcii importate au fost difuzate crescătoriilor din lume cât şi crescătoriilor din ţară. Cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor a sporit numărul crescătoriilor proprii de iepuri de rasă, acţionând în cooperare cu alte organizaţii. Au fost depuse eforturi şi pentru organiyarea producerii de nutreţuri combinate granulele pentru iepurii de rasă, realizate după reţete ştiinţifice moderne, livrându-se crescatoriilor cantităţi importante din aceste furaje. Toate aceste măsuri şi acţiuni au contribuit la sporirea numerică şi îmbunătăţirea calitativă a efectivelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *